joi, 18 septembrie 2003

Septembrie 2003 - Obcina Feredeu

Septembrie 2003 - Obcina Feredeu

Sunt cu treabă prin Cîmpulung Moldovenesc şi de pe la ora 11 sunt liber pentru o drumeţie în zona. Aleg Obcina Feredeu, o zona necunoscută şi mai sălbatică. Pornesc pe o vale vis-a-vis de gara din centru şi urc până la ultima casă apoi abrupt pe un drum de tractor până la intrarea în pădure. Admir frumoasa vale şi oraşul Cîmpulung străjuit de măguri împădurite. În depărtare se văd semeţe culmile Rarăului şi Giumalăului. Mă afund în pădure prin zone cu zmeuriş pânăla linia crestei principale. Traversez locuri sălbatice şi cel mai rău ajung să trec zone întinse cu doborâturi. Sunt atent la orice foşnet iar în final ajung la o defrişare. Ţin un drum de TAF până la pasul rutier Trei Movile (1100m alt). Pe un copac observ un marcaj turistic şters care duce spre Sadova. Încerc să ţin poteca dar mă pierd printre doborâturi. Fac un slalom printre copaci şi ţin firul unei văi până la un drum de căruţe care în final mă scoate între Cîmpulung şi Sadova. În oraş alerg şi prind autobuzul spre Botoşani.

marți, 2 septembrie 2003

August 2003 - Mănăstirile din Moldova şi munţii Rarău

August 2003 - Obcinele Bucovinei si Rarau

Prima mea comandă ca ghid profesionist de turism vine prin intermediului site-ului www.outdoorsinromania.8k.com tocmai din USA - Oregon. Pe domnişoară americancă de origine evreică o preiau din gara Suceava cu taxiul şi facem un scurt tur de oraş, pe la cetate şi la Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Ieşim spre mănăstirea Dragomirna apoi pe la biserica pictată Pătrăuţi, până la Rădăuţi. De aici luăm un tren la Putna. Ne cazăm in condiţii modeste în zona pieţii.
A doua zi dimineaţa mergem la mănăstirea Putna, vizităm şi chilia lui Daniil Sihastru iar cu o maşină de ocazie ajungem la Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, toate monumente istorice şi de artă de primă mână. Seara suntem la Cîmpulung Moldovenesc la Hotel Ioana . După micul dejun traversăm oraşul spre munţii Rarău şi pornim în drumeţie peste muntele Bodea spre creasta Rarăului. Traseul asta mie mi se pare lejer dar cu toate că am cărat toate bagajele, pt. americancă sigur a fost o experienţă de neuitat la efortul depus. Americanii folosesc in exces automobilul si am văzut ca domnisoara asta, in ciuda celor spuse de ea, nu face mişcare mai deloc. Prin poieni sunetul greierilor îi se păreau şerpi cu clopoţei... orice ce gânganie care lua contactul cu pielea ei lăsa o pată roşie...Seara am admirat un superb asfinţit de la Piatra Şoimului. Pietrele Doamnei le admirăm în dimineaţa următoare apoi coborâm pe versantul sudic spre valea Bistriţei. Stăm pe malul Bistritei câteva ore bune până găsim un autobuz spre Piatra Neamţ. In cele din urmă ajungem la Piatra Neamţ şi ne cazăm la un hotel mediu în zona gării. Americanca preferă să rămână la cameră iar eu îl sun pe fosul meu coleg de cameră din studenţie - Gogu Lucian. Mă întâlnesc cu el şi cu soţia lui, Michelle, dar şi cu fetiţa lor Agnes, care are nişte ochi foarte frumoşi. Dimineaţa, cu toate că am făcut tot programul stabilit, mai sparg niste bani din venitul alocat şi merg cu Carli la Cetatea Neamţului şi la Mănăstirea Neamţu. După masă suntem din nou în Piatra Neamţ. Nu mă pot abţine şi încerc să aflu care e treaba cu ea şi de ce se zgârceşte atât. Pentru 1,5 euro, cât e o taxă de vizitare chiar nu e mare lucru, nici pentru mine care câştig 200 euro pe lună cel mult. Zgârcenia asta a ei se transformă în şiretenie când trebuie să mă plătească şi se preface că a înţeles că mă plăteşte în dolari şi nu în euro (care era mai scump). Lovesc putin in orgoliul american când îi explic că dolarii în Europa sunt mult mai puţin folosiţi comparativ cu euro. Am depăşit cu zâmbetul pe buze acest aspect iar în dimineaţa următoare m-am prezentat cu două ore mai devreme la hotel ca să mă asigur că prinde trenul spre Bucureşti. Imediat ce-a plecat sun la Lucian şi merg cu o sticlă de şampanie la părinţii lui Mihaela să bem şi să mâncăm, să ne bucurăm de viaţă în stilul nostru.