miercuri, 19 noiembrie 1997

Noiembrie 1997 - Rarau, trofeul Studmont

Dupa o activitate intensa in poligoanele de la Bucium, reusim sa ne strangem cativa prieteni si sa mergem ca participanti la trofeul organizat de Studmont Iasi in Rarau. Pentru ca o parte din oameni lucreaza si vineri, hotaram sa plecam vineri noaptea cu Iasi - Timisoara. Nu mai tin minte exact cine era cu noi in tren si cine a plecat de vineri dimineata, oricum ce retin e ca eram cu Nazi si John pe la 10 noaptea prin padure. Pe la 11 ajungem la hotel, pe Rarau si ne cazam cate doi in camera. Am dormit cu Horia Tarnoveanu in pat si toate noaptea am ascultat la gemetele prin somn ale lui Ovidiu. Dimineata am botezat gasca noatra ca fiind clubul Repedea si am plecat in traseu impreuna cu John, Nazi si Michelle. Am orbecait la un moment dat pe ceata suficient cat sa pierdem timp pretios. Ajungem in viteza prin saua Ciobanilor, Popii Raraului, Todirescu si pe o poteca ciobaneasca coboram la schitul Rarau. De aici mie mi s-a parut cel mai greu cand am inceput marsul contra cronometru spre hotel. La proba de orientare am iesit pe locul 2, iar la alpinism am dat lovitura la viteza pe traseul Kids land unde am luat locul 1. In timp ce noi alergam pe traseu, Ovidiu Ranja si Horia faceau manse la piatra Cotetului. Horea zboara cu pitonul din regrupare, norocul lui fiind ca nu era prea sus pe stanca.
Seara are loc si proba culturala cu o gramada de aspecte picante. Reprezentantii nostri au fost Nazi cu Misa. Echipele s-au desenat cu dintii, si-au intepat fundurile cu pixul, au cantat, dansat etc. Lucrurile au denaturat la un moment dat cand Nazi s-a imbatat si la luat pe Horia la pumni in veceul hotelului, John incurcand prietenele, totul terminandu-se intr-o zbantuiala dansanta pana dimineata.
A doua zi luam premiul cel mare si facem un schimb cu cei de pe locul 2 pentru ca la noi era sticla de sampanie iar la ei cea de coniac. Noroc ca cei de Turistor sunt oameni cumsecade si accepta dealul. Impreuna cu Nazi fac traseul Cotetul tragand vartos la bucle si pe alocuri la scarite. A fost prima data cand am urcat o stanca la munte folosind echipament tehnic ( a lui Ovidiu). Oricum era noiembrie si degetele inghetau rapid pe stanca.
Pe tren, la intoarcere, impartim cu toti participantii sticla de coniac si o tinem intr-o voie buna pana la Iasi.