vineri, 2 decembrie 1994

Decembrie 1994 - PRIMA MEA TURĂ DE IARNĂ

Eram student în anul I la facultatea de Arte Plastice din Iaşi şi proaspăt membru al clubului de turism montan Studmont. Aici mă întâlnesc cu Doru, un băiat tot din Botoşani dar ceva mai mare ca vârstă, student la fizică. Împreună hotărâm să facem o tură de iarnă în munţii Călimani.
Ştiu că am dormit la o familie în cătunul Gura Haitii, iar dimineaţa am pornit prin zăpada căzută proaspăt spre "12 Apostoli". Am prins o vizibilitate extraordinară, am făcut poze alb-negru iar după-amiază am coborât spre Valea cu Peşti în aval de sat.

A doua zi am făcut o tură pe la Pietrele Roşii, am vrut să ajungem până la vf. Tamău dar am renunţat din cauza timpului şi a zăpezii mari. La coborâre ne-am rătăcit şi am ajuns pe altă vale.

Asta a fost tura în care am descoperit muntele iarna cu o vizibilitate extraordinară, cu zăpezi modelate de vânt şi cu vegetaţie decorată sublim de zăpadă şi promoroacă.





Formaţia britanică Pink Floyd a rămas şi rămâne pentru mine o trupă de referinţă

vineri, 24 iunie 1994

Iunie 1994 - PRIMA TURĂ CU CORTUL


Hike route 1290330 - powered by Wandermap 
Chiar după terminarea şcolii, revin în Rarău împreună cu Ovidiu Seredenciuc, pregătiţi pentru o tură completă în Rarău şi pe valea Bistriţei. Mi-am cumpărat rucsac cu cadru, sac de dormit şi bocanci. Am plecat totuşi cu aceaşi geacă de blugi şi haine subţiri. Am ales cel mai lung traseu: plecare din Câmpulung Moldovenesc pe pârâul Mesteacăn apoi pe culme spre Munceii Înşiraţi, timp de 7 ore cu bagaje mari. Pe creastă am prins o ploaie ca-n poveşti. "Muraţi" bine, am pus cortul în pădure şi am tremurat toată noaptea. A doua zi am hotărât de comun acord să coborâm la căldură în valea Bistriţei, spre cheile Zugreni. A treia zi am plecat pe jos pe marginea drumului, vreo 22 km pe o ploaie mocănească, spre Vatra Dornei de unde am luat trenul spre casă.



Ascultam şi Nirvana de prin 1991, cu mult înainte de a deveni o modă.

vineri, 6 mai 1994

MAI 1994 - PRIMUL URCUŞ PE RARĂU

Prima urcare a Rarăului a avut loc în momentul în care am evadat dintr-o excursie şcolară la Câmpulung Moldovenesc. Am urcat pe bâtca Bodii, apoi pe lângă schitul Poiana Sihăstriei (atunci în construcţie) până la Pietrele Doamnei şi Piatra Şoimului. Vremea era cât se poate de urâtă, cu ceaţă şi lapoviţă. Eram în tenişi, cu geaca de blugi şi fără nimic de mâncare. Colegii care m-au însoţit în această tură au fost: Sergiu Pasciuc, Seredenciuc Ovidiu şi, ulterior, Valentin Tanasă. Toţi păstrăm şi acum în memorie acea ieşire cu frigul şi foamea pe care le-am îndurat.





În liceu ascultam multă muzică cum ar fi...