marți, 28 iulie 2009

Iulie 2009 - Cu bicicleta prin Obcina Mare



Dupa mai multe discutii telefonice cu Gabi si Nicu din Gura Humorului, referitor la care traseu de bicicleta prin zona Humor e mai pitoresc, optez pentru Obcina Cacica, traseu in circuit, relativ usor, spun ei. Dar cum in Obcini lucrurile sunt mai grele de cat par, asa e si cu traseul de azi. Il iau cu mine si pe George, iar cam pe la 12 suntem deja gata de urcare. La iesirea din Gura Humorului, undeva pe dreapta porneste un drum forestier care trece mai intai pe langa niste cocioabe, apoi intra in padure si urca destul de prietenos cu biciclistii. Aproape de creasta, drumul se pierde intr-o poiana, langa o sonda dezafectata care strica peisajul. Aici incepem sa cautam variante....Ne fura in stanga un picior de munte proeminent care ne "toaca" cam 20 minute, dar revenim in poiana si gasim varianta buna. Aici dupa un urcus cu bikla in spate ajungem pe adevarata creasta principala. Rulam cu voiosie in urcusuri si coborasuri numeroase, iar la o troita gasim un marcaj atipic pentru muntii nostri, o banda orizontala albastra. Am inteles ulterior ca acel marcaj a fost efectuat de un club turistic din Polonia pentru a lega obiectivele turistice ce au legatura cu minoritatea poloneza din aceste locuri. Nu au facut polonii o treaba prea buna, pentru ca la un moment dat, intr-un lan de urzici, o luam tot inainte pe un picior foarte clar, iar dupa 20 min constatam ca noi coboram vertiginos spre albia unui parau, pe versantul estic. Cu nespus regret, si compasiune, mai ales pentru George, impingem la greu bicicletele pana la momentul in care constat ca linia de creasta a Obcinei Cacica, se frange brusc spre vest. Tot timpul trebuie sa fii foarte atent cu orientarea in aceste Obcini,pentru ca nu e prima data cand ratez traseul de creasta. Urcusul care ne scoate pe poienile de langa satul de creasta Plesa e istovitor, mai ales pentru George. Dupa o odihna binemeritata in aceste poieni cu iarba inca necosita ajungem si la partea cu coborarea. Prin satul Plesa, s-a pus pietris proaspat asa ca la un viraj, pierd controlul si derapez, dar fara urmari. Valea Humorului e in orice anotimp foarte pitoreasca, asa ca nici nu realizez cat am mai facut pana la locul unde am lasat masina.

Un comentariu:

Bogdan Epureanu spunea...

Super tare; felicitari!